Liderii parlamentarilor USL susțin finanțarea partidelor și campaniilor electorale prin împrumuturi

Liderii grupurilor parlamentare ale PSD și PNL propun, printr-o inițiativă legislativă, ca partidele să-și poată finanța activitatea și campaniile electorale prin împrumuturi autentificate prin acte notariale, precum și eliminarea restricțiilor în cazul donațiilor care vizează sediile de partide, notează Mediafax.

Liderii grupurilor PSD și PNL din Camera Deputaților și Senat, respectiv Marian Neacșu, Ilie Sârbu, Andrei Gerea și Puiu Hașotti, alături de deputatul PSD Marian Drăghici au semnat o inițiativă legislativă care introduce prevederi conform cărora finanțarea partidelor politice se va putea realiza prin împrumuturi.

„Partidele politice pot încheia împrumuturi numai prin acte autentice notariale, sub sancțiunea nulității absolute”, se arată într-un alineat nou introdus pentru secțiunea care menționează sursele de finanțare ale partidelor politice.

Totodată, se menționează că „împrumuturile al căror obiect are o valoare mai mare de 400 de salarii de bază minime brute pe țară se supun condițiilor de publicitate”, respectiv se vor declara în Monitorul Oficial.

Pentru anul 2013, echivalentul a 400 de salarii minime brute pe țară este de 280.000 de lei, conform valorii de la 1 ianuarie.

Această prevedere introdusă în legea de finanțare a partidelor politice vine în contradicție cu un ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente din 2012 care menționa ca „instrucțiune” în baza prevederilor legale existente, dar și a recomandărilor Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), că finanțarea partidelor din împrumuturi este interzisă.

„Finanțarea activității partidelor politice din împrumuturi este interzisă sub sancțiunea prevăzută la art 41, alin 1 din Legea 334/2006 (amendă de la 5.000 de lei la 25.000 de lei – n.r.) privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale”, mai menționează articolul 1 din intrucțiunea, semnată de președintele AEP, Ana Maria Pătru.

Propunerea legislativă nu stabilește un prag maximal al împrumuturilor pe care la poate contracta un partid politic, dar sunt menținute pragurile pentru donațiile de care poate beneficia în cursul unui an din partea persoanelor fizice sau juridice.

De asemenea, inițiativa legislativă elimină din datele de identificare a donatorului sau a celui care face cotizația obligativitatea publicării în Monitorul Oficial și a codului numeric personal.

Inițiatorii propun ca donațiile de clădiri care ar avea destinația de sediu al partidului politic să fie exceptate de la valoarea maximă pe care o poate dona o persoană fizică sau juridică. Pragurile pentru donațiile menționate sunt de 200 de salarii minime brute din partea persoanelor fizice într-un an de zile și de 400 de salarii minime brute în anii când au loc mai multe alegeri generale și/sau referendumuri naționale, iar pentru persoanele juridice de 500 de salarii minime brute într-un an fiscal și de 1.000 de salarii minime când au loc mai multe alegeri generale și/sau referendumuri naționale.

În același regim sunt incluse și donațiile financiare care ar avea ca obiect achiziția de clădiri cu destinația de sediu al partidului politic.

În plus, în ceea ce privește evaluarea bunurilor mobile sau imobile pe care un partid le primește drept donație, inițiatorii propun înființarea unei comisii interne la nivelul partidului care să realizeze evaluarea acestuia. Modalitatea de înființare și funcționare a comisiei în cauză ar urma să fie stabilită prin hotărâre de Guvern.

Inițiatorii proiectului prelungesc data la care formațiunile politice sunt obligate să publice în Monitorul Oficial date referitoare la cuantumul donațiilor și cotizațiilor din anul anterior, de la 31 martie la 30 aprilie.

De asemenea, propunerea legislativă completează legea existentă, menționând în mod expres că și organizațiile teritoriale ale partidelor au obligația să-și organizeze contabilitate proprie.

În plus, inițiativa menționează că veniturile obținute de partide din subvenții de la bugetul de stat nu pot fi supuse „executării silite prin poprire”.

O altă prevedere vizează eliminarea din legea finanțării partidelor politice a prevederii care pune în legătură validarea mandatelor celor aleși pe diferite funcții de depunerea declarațiilor privind respectarea pargurilor de cheltuieli impuse de lege.

Astfel, în prezent se prevede că „până la validarea mandatelor” partidele, organizațiile județene și candidații la funcția de senator sau deputat trebuie să depună la AEP o declarație din care să reiasă respectarea plafoanelor maximale de cheltuieli impuse de lege în campania electorală. Forma propusă a legii menționează că aceste declarații ar trebui depuse în termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, fiind eliminată corelarea cu validarea mandatelor candidaților.

De asemenea, inițiatorii reglementează limitele de cheltuieli impuse în cazul campaniilor pentru referendum. În cazul celui pentru demiterea președintelui sunt similare cu cele aflate în vigoare în cazul alegerii președintelui, respectiv 25.000 de salarii minime brute.

Totodată, se precizează că în cazul în care partidele nu folosesc întreaga sumă primită din donații în timpul campaniilor electorale pentru plata cheltuielilor angajate, până la depunerea rapoartelor de venituri și cheltuieli, se vor face venit la bugetul de stat.

„Sunt interzise cheltuielile pentru cadouri către alegători, cu excepția materialelor promoționale cu însemnele partidului sau a metarialelor de propagandă electorală”, mai precizează un alineat nou introdus.

În ceea ce privește rolul de control al AEP, inițiativa legislativă introduce obligativitatea persoanelor fizice sau juridice care au prestat servicii pentru partid să pună la dispoziția personalului AEP documentele și informațiile solicitate. În plus, informațiile solicitate partidelor sau persoanelor fizice sau juridice trebuie prezentate AEP în cel mult 30 de zile.

O altă mențiune a legii propuse privește obligativitatea publicării de către AEP, ca urmare a primirii documentelor de la partide, a rapoartelor detaliate de venituri și cheltuieli până la 30 aprilie a fiecărui an, pentru situația înregistrată în anul anterior.

Inițiativa legislativă introduce un termen de doi ani de zile pentru prescrierea faptelor care încalcă legea de finanțare a partidelor politice și fac regimul contravențiilor.